bancher — BANCHÉR, bancheri, s.m. 1. Capitalist care, prin intermediul băncii2, (1), dă bani cu împrumut sau finanţează în schimbul unei dobânzi sau al unei părţi din profit pe capitaliştii sau instituţiile lor din industrie, comerţ, agricultură etc.;… … Dicționar Român
bancher — [ bɑ̃ʃe ] v. tr. <conjug. : 1> • 1953; de banche ♦ Couler (du béton, du pisé) dans des banches. ● bancher verbe transitif Couler du béton dans des banches. Mettre en place des banches. bancher [bɑ̃ʃe] v. tr. ÉTYM. 1953; de banche. ❖ … Encyclopédie Universelle
banchér — s. m., pl. banchéri … Romanian orthography
Casa Bancher — (Трансаккуа,Италия) Категория отеля: Адрес: Via della Cava 17, 38054 Трансаккуа, Итали … Каталог отелей
banche — [ bɑ̃ʃ ] n. f. • 1785; fém. région. de banc ♦ Côté d un moule à pisé, à béton. Le moule lui même. ● banche nom féminin (de banc) Coffrage ou panneau de coffrage utilisé pour la réalisation des murs en pisé ou en béton armé. Banc d argile ou de… … Encyclopédie Universelle
bancă — BÁNCĂ1, bănci, s.f. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. ♢ expr. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuzaţilor = locurile dintr o sală de tribunal ocupate de acuzaţi. Banca apărării =… … Dicționar Român
contoar — contoár s. n. Trimis de siveco, 02.07.2008. Sursa: Dicţionar ortografic CONTOÁR s.n. 1. Birou de comerţ, mai ales birou al unui bancher. ♦ Agenţie comercială într un stat străin (mai ales într o ţară comercială). 2. Masă, mobilă, loc unde se… … Dicționar Român
faliment — FALIMÉNT, falimente, s.n. Situaţie de insolvabilitate în care se află un comerciant, un industriaş etc., declarată de o instanţă judiciară; fig. ruină, eşec total. ♢ expr. A da faliment = a) a nu şi mai putea face plăţile (în calitate de… … Dicționar Român
falit — FALÍT, Ă, faliţi, te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care se află în stare de faliment; (om) insolvabil. ♦ fig. (Persoană) care a suferit un eşec total, care s a compromis din punct de vedere politic sau moral. – Din it. fallito. Trimis de cornel,… … Dicționar Român
scont — SCONT, sconturi, s.n. Operaţie prin care o bancă comercială cumpără o cambie de la beneficiarul ei înainte ca aceasta să ajungă la scadenţă. Trimis de MihaelaStan, 13.09.2007. Sursa: DLRC SCONT, sconturi, s.n. 1. Operaţie de credit care constă… … Dicționar Român